Un defibrilator cardiac este un dispozitiv medical esențial în monitorizarea și gestionarea problemelor de ritm cardiac. Acest dispozitiv electronic avansat are capacitatea de a detecta bătăile neregulate ale inimii și, în caz de necesitate, poate elibera un șoc electric cu scopul de a restabili ritmul cardiac normal, având un rol important în prevenirea unor evenimente grave, cum ar fi moartea cardiacă subită.[1][2] Continuă să citești pentru a afla când și de ce este indicată implantarea unui defibrilator cardiac!
Cum funcționează defibrilatorul cardiac?
Odată implantat, defibrilatorul cardiac va monitoriza în mod continuu ritmul inimii. Dacă inima bate prea repede sau într-un ritm anormal, defibrilatorul intervine, eliberând un impuls electric la nivelul mușchiului cardiac. Această descărcare de energie ajută inima să revină la un ritm anormal, asigurând astfel o funcționare corectă și prevenind complicațiile.[2][3]
Un defibrilator cardiac este format din două componente principale: generatorul de impulsuri și sondele. Primul conține o baterie și circuite electrice ce „citesc” activitatea electrică a inimii. Sondele sunt fixate la nivelul cavităților inimii și au un rol dublu – pe de o parte, ele transmit informații către generator, iar pe de altă parte, ele primesc impulsuri electrice de la generator în cazul în care sunt detectate bătăi cardiace anormale.[2][3]
Indicații pentru montarea unui defibrilator cardiac
Un defibrilator cardiac implantabil este o soluție salvatoare de vieți pentru multe persoane care prezintă un risc ridicat pentru moarte subită cardiacă cauzată de un ritm cardiac anormal periculos precum tahicardia ventriculară sau fibrilația ventriculară.[1][2][3]
Există mai multe motive pentru care o persoană poate fi considerată cu risc ridicat și, prin urmare, un candidat pentru procedura de implantare a defibrilatorului cardiac. Printre acestea se numără:
- episoadele anterioare de ritmuri cardiace anormale;
- o inimă slăbită sau mărită care nu pompează sângele eficient;
- istoricul de infarct miocardic;
- cardiomiopatia (o boală a mușchiului cardiac);
- istoricul de stop cardiac brusc;
- sindromul QT lung;
- sindromul Brugada.[1][2][3]
Implantarea unui astfel de dispozitiv mai poate fi indicată și persoanelor cu boli cardiace congenitale sau alte afecțiuni ce pot crește riscul de stop cardiac brusc. Este important de reținut că decizia de a implanta un defibrilator cardiac trebuie luată de la caz la caz, de către un medic cardiolog, ținând cont de riscul individual de stop cardiac al pacientului, de beneficiile și riscurile procedurii și de preferințele pacientului.[1][2][3] Toate aceste aspecte îți pot fi explicate în cadrul unei consultații de specialitate, în care poți afla și orice alt detaliu te interesează, inclusiv care este prețul unui defibrilator cardiac.
Cum se realizează procedura de implantare a unui defibrilator cardiac?
Procedura de implantare a unui defibrilator cardiac implică mai multe etape și durează câteva ore. Pe scurt, medicul va face o incizie în piept, de obicei sub claviculă, și va crea un „buzunar” sub piele și mușchi, în care va introduce generatorul. Sondele defibrilatorului vor fi introduse prin venă și ghidate către inimă sub control electrocardiografic și fluoroscopic. Odată poziționate corect, vor fi conectate la generator, iar incizia va fi apoi cusută și bandajată.[3]
Procedura se desfășoară, de regulă, sub anestezie locală, dar sunt și cazuri în care poate fi necesară anestezia generală. Zona în care a fost plasat defibrilatorul poate fi umflată și sensibilă pentru câteva zile sau săptămâni. Se recomandă evitarea mișcărilor bruște care implică ridicarea brațului deasupra nivelului umărului timp de aproximativ două luni după procedură.
De asemenea, în prima lună este indicat să se evite:
- activitatea fizică intensă
- ridicarea de greutăți;
- sporturile de contact.[3]
Implantarea unui defibrilator cardiac este o procedură medicală care salvează vieți, menită să ofere protecție împotriva ritmurilor cardiace periculoase. Dispozitivul monitorizează continuu ritmul cardiac și, dacă detectează un ritm anormal, poate administra un șoc electric pentru a-l readuce la normal. Procedura de implantare presupune însă anumite riscuri. Discută cu medicul tău despre aceste riscuri și despre beneficiile defibrilatorului cardiac înainte de a lua o decizie!
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol nu pot înlocui recomandările medicului. Pentru informații privind opțiunile de tratament potrivite pentru o anumită afecțiune, adresează-te întotdeauna unui specialist!
Bibliografie:
- „Implantable Cardioverter Defibrillator (ICD)”, American Heart Association, 21 Dec. 2016, www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/prevention–treatment-of-arrhythmia/implantable-cardioverter-defibrillator-icd. Accesat la 23 mai 2024.
- „Implantable Cardioverter-Defibrillator”, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2017, medlineplus.gov/ency/article/007370.htm. Accesat la 23 mai 2024.
- „Implantable Cardioverter-Defibrillators (ICDs)”, Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/tests-procedures/implantable-cardioverter-defibrillators/about/pac-20384692. Accesat la 23 mai 2024.