Războiul din Orientul Mijlociu intră, se pare, într-o nouă fază. Israel cere SUA bomba-bombelor MOP pentru a lovi Iranul adânc în subteran, unde are ascunse principalele facilități nucleare. GBU-57A/B sparge până la 60 de metri de beton armat sau 40 de metri de rocă.

Israel a cerut administraţiei Trump, în ultimele 48 de ore, să participe direct la conflictul cu Iranul, cu scopul de a distruge infrastructura nucleară iraniană, au declarat pentru Axios doi oficiali israelieni sub protecţia anonimatului.

Israel cere SUA bomba-bombelor MOP pentru a lovi Iranul. Are 14 tone și costă 3.500.000 $ bucata

Concret, cum nu deţine mijloacele tehnice necesare pentru a distruge complexul subteran de îmbogăţire a uraniului de la Fordow, construit în interiorul unui munte, Israelul solicită ajutorul Statelor Unite, care dispun de bombardiere de mare capacitate, aflate la distanță operațională de Iran, şi bombe penetrante („bunker buster”), printre care bomba-bombelor anti-buncă GBU-57A/B Massive Ordnance Penetrator (MOP), capabile să lovească astfel de ţinte.

Până în prezent, administraţia Trump s-a abţinut să se implice în atacurile desfăşurate de Israel şi a transmis că o eventuală ripostă a Iranului asupra unor obiective americane ar fi considerată ilegitimă.

În acelaşi timp, orice implicare militară directă a SUA — chiar şi limitată la un singur atac asupra complexului Fordow — ar reprezenta o escaladare majoră, atrăgând direct Washingtonul în conflict.

Oficiali israelieni avertizează însă că în absenţa distrugerii complete a centrului Fordow, obiectivul strategic de eliminare a programului nuclear iranian nu ar fi îndeplinit.

Un oficial israelian a declarat pentru Axios că există posibilitatea ca SUA să se alăture operaţiunii, afirmând că preşedintele Trump ar fi sugerat acest lucru într-o conversaţie recentă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Un oficial de la Casa Albă a respins însă vineri această afirmaţie. Un al doilea oficial american a confirmat că Israelul a cerut formal participarea SUA la conflict, dar că, în prezent, administraţia nu analizează o astfel de opţiune.

Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat sâmbătă pentru Axios că „Orice se întâmplă astăzi nu mai poate fi împiedicat”. Totuşi, oficialul a adăugat că „există încă posibilitatea unei soluţii paşnice, dacă Iranul este dispus. Cea mai rapidă cale spre pace este ca Iranul să renunţe la programul său de arme nucleare.”

„Întreaga operaţiune trebuie să se finalizeze cu eliminarea Fordow”, a declarat ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, pentru Fox News, vineri. Potrivit unor surse israeliene, ideea implicării militare americane a fost enunţată în mai multe runde de discuţii bilaterale, iar Israelul speră ca administraţia Trump să aprobe cererea.

GBU-57A/B Massive Ordnance Penetrator (MOP), bomba-bombelor anti-buncăr a SUA, a fost special concepută pentru a distruge ţinte întărite adânc în subteran.

Poate pătrunde până la 60 de metri de beton armat sau 40 de metri de rocă, iar instalaţiile nucleare ale Iranului de la Fordow sunt protejate de 70 de metri de stâncă.

GBU-57A/B are o greutate de aproape 14 tone, o lungime de 6 metri şi un diametru de aproape un metru. Fiecare bombă are un cost de producție de circa 3,5 milioane $.

Trump avertizează Iranul: Dacă atacaţi SUA în vreun fel, întreaga forţă şi puterese va abate asupra voastră la niveluri nemaivăzute

Preşedintele Donald Trump a declarat că SUA „nu a avut nimic de-a face cu atacul asupra Iranului, de sămbătă seară”, într-o postare pe platforma sa de socializare, duminică dimineaţa, lansând un avertisment Teheranului să nu-i implice ţara în conflict.

„Dacă suntem atacaţi în orice fel, formă sau mod de către Iran, întreaga forţă şi putere a forţelor armate ale SUA se va abate asupra voastră la niveluri nemaivăzute până acum”, a declarat Trump, informează News.ro.

„Cu toate acestea, putem obţine cu uşurinţă o înţelegere între Iran şi Israel şi putem pune capăt acestui conflict sângeros”, a adăugat Trump, potrivit CNN.

În primăvara acestui an, Trump i-a dat liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, 60 de zile pentru a negocia un acord nuclear, avertizând că vor exista consecinţe dacă nu vor ajunge la un acord.

La acea vreme, Trump l-a îndemnat pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu să nu atace Iranul, pentru a lăsa loc negocierilor.

După ce Israelul a început să lovească Iranul vineri, Trump a declarat pentru CNN: „Nu ştiu dacă ştiţi, dar le-am dat un avertisment de 60 de zile şi astăzi este ziua 61”.

Președintele Donald Trump a declarat că SUA „nu au nimic de-a face cu atacul asupra Iranului” de sâmbătă noapte și avertizează Teheranul să nu implice țara sa în conflict, potrivit CNN.

„Statele Unite nu au avut nicio legătură cu atacul asupra Iranului din această seară. Dacă vom fi atacați în vreun fel de către Iran, întreaga forță și putere a armatei americane se va abate asupra voastră cu o intensitate nemaiîntâlnită până acum. Cu toate acestea, putem ajunge cu ușurință la un acord între Iran și Israel și putem pune capăt acestui conflict sângeros!!!”, a scris Donald Trump, duminică, pe platforma sa Truth Social.

Mesajul publicat de Donald Trump pe Truth Social duminică dimineață. Sursa foto: Captură Truth Social
În primăvara acestui an, Donald Trump i-a acordat liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, 60 de zile pentru a negocia un acord nuclear, avertizând că vor exista consecințe dacă nu se va ajunge la un acord. La acea vreme, Trump l-a îndemnat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să amâne atacul asupra Iranului, pentru a lăsa spațiu negocierilor.

După ce Israelul a început să atace Iranul vineri, Trump a declarat pentru CNN: „Nu știu dacă știți, dar le-am dat un avertisment de 60 de zile, iar astăzi este a 61-a zi”.

Iranul a acuzat SUA de implicare în atacurile Israelului

Imediat după atacurile Israelului asupra Iranului de vineri, Teheranul a acuzat SUA că ar fi complice la loviturile israeliene.

Ministerul a declarat că atacurile Israelului nu ar fi putut avea loc fără ajutorul SUA, care a declarat că este responsabilă pentru consecințele acțiunilor Israelului.

„Astfel de acte de agresiune ale regimului sionist împotriva Iranului nu ar fi putut avea loc fără coordonarea și autorizarea din partea Statelor Unite. În consecință, guvernul Statelor Unite, în calitate de principal susținător al regimului, este, de asemenea, responsabil pentru consecințele periculoase ale acestei escaladări nesăbuite”, se arată într-o declarație transmisă vineri de MAE al Iranului

Acuzaţiile au fost negate de Washington.

„În această seară, Israelul a luat măsuri unilaterale împotriva Iranului. Nu suntem implicați în loviturile împotriva Iranului și prioritatea noastră principală este protejarea forțelor americane din regiune”, a declarat secretarului de stat Marco Rubio.

Ulterior, și Donald Trump a transmis că Statele Unite nu au fost implicate în atacul lansat vineri de Israel asupra Iranului. De asemenea, președintele american a transmis că speră ca Iranul să continue negocierile cu SUA pentru limitarea programului său nuclear.

SUA mută un distrugător și avioane F-35 în Orient să susuțină Israel. 40.000 soldați SUA, în regiune. Potrivit presei, armata americană transferă nave de război și alte echipamente pentru a sprijini Israelul în apărarea împotriva contraatacurilor iraniene.

„New York Times” a raportat că distrugătorul „USS Thomas Hudner” a fost mutat în estul Mării Mediterane și că un al doilea ar putea urma în curând. În plus, forțele aeriene vor muta avioane de luptă suplimentare în regiune, a citat ziarul un oficial anonim.

SUA mută un distrugător și avioane F-35 în Orient să susțină Israel. 40.000 soldați SUA, în regiune
O solicitare adresată Ministerului Apărării SUA a rămas fără răspuns pentru moment.

SUA subliniază că nu participă la atacurile israeliene asupra Iranului. Potrivit rapoartelor mass-media, Ministerul Apărării a declarat că transferul nu are legătură cu participarea la atacuri.

Deja în timpul atacurilor anterioare ale Teheranului asupra Israelului, navele de război americane au ajutat la doborârea rachetelor balistice iraniene. SUA mențin numeroase baze militare în regiune, printre altele în Iran, Qatar și Bahrain, unde, potrivit presei americane, sunt staționați în prezent aproximativ 40.000 de soldați.

Israelul a efectuat vineri lovituri aeriene de precizie asupra Iranului, desfășurând peste 200 de avioane de luptă și lansând 330 de muniții, a declarat armata israeliană.

Israel s-a bazat pe avioane fabricate în SUA

În ciuda afirmațiilor Iranului privind pregătirea militară completă pentru a respinge atacurile israeliene sau americane, rezultatele „Operațiunii Rising Lion” au scos la iveală adevăratele capacități ale ambelor părți, demonstrând succesul Israelului, care s-a bazat pe avioane și muniții avansate fabricate în SUA, care au depășit apărarea aeriană a Iranului.

Execuția cu succes a atacului, fără pierderi raportate, subliniază eficacitatea tehnologiei militare fabricate în SUA într-o perioadă de concurență crescândă în industria globală a armamentului.

Acest lucru este deosebit de important într-o regiune în care SUA au limitat de mult timp vânzarea de avioane de luptă de ultimă generație către țările arabe, pentru a menține avantajul militar calitativ al Israelului. De asemenea, reflectă concurența mai largă din războiul aerian modern, unde capacitățile de camuflaj, precizie și război electronic definesc din ce în ce mai mult succesul pe câmpul de luptă, arată Newsweek

Atacurile au implicat avioane Lockheed Martin F-35 și F-16, precum și Boeing F-15, și au vizat mai multe obiective din Iran, inclusiv instalația de îmbogățire a uraniului Natanz, care adăpostește infrastructura critică pentru programul nuclear iranian.

Israelul a mai declarat că a lovit „ascunzători” ale unor membri de rang înalt ai conducerii militare iraniene, ucigând șeful Statului Major al Forțelor Armate Iraniene și comandantul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC). Israelul a mai declarat că l-a ucis pe generalul de brigadă Amir Ali Hajizadeh, comandantul Forțelor Aeriene ale IRGC.

Ediția din 2025 a celebrei curse 1000 Miglia, programată între 17 și 21 iunie, va aduce la start peste 400 de mașini clasice din 29 de țări, care vor parcurge un traseu de aproximativ 1.900 km. Printre acestea se va regăsi și un exemplar Alfa Romeo 1900 Super Sprint din 1956, condus de echipa Luna Rossa, condusă de Max Sirena – skipper și director al celebrei echipe de yachting.

Mașina provine din colecția istorică Stellantis Heritage și este de obicei expusă la Muzeul Alfa Romeo din Arese. Coupé-ul sport, preferat în anii ’50 de piloții amatori, este echipat cu un motor de 2 litri cu patru cilindri și 115 CP. Caroseria a fost realizată de Carrozzeria Touring Superleggera, care a produs 858 de exemplare între 1955 și 1958.

Vezi și UPDATE: Alfa Romeo Milano, un SUV compact hibrid dar și full-electric / Milano devine Junior: Alfa Romeo Junior

Participarea Luna Rossa marchează o etapă importantă în colaborarea cu Alfa Romeo, două simboluri italiene unite de valori comune: excelența tehnică, pasiunea pentru competiție și promovarea creativității italiene. Această colaborare anticipează și implicarea celor două mărci în Cupa Americii 2027, ce va avea loc pentru prima dată în Italia.

33 Stradale: debut public în cadrul 1000 Miglia

Pe lângă modelul clasic, Alfa Romeo va prezenta în premieră dinamică noul 33 Stradale – un model realizat în doar 33 de exemplare, ca omagiu adus legendarului automobil din anii ’60. Noul 33 Stradale a fost creat în colaborare cu aceeași Carrozzeria Touring și combină designul italian cu un proces de fabricație exclusivist, axat pe măiestrie și inovație.

Gama actuală Alfa Romeo, prezentă ca Support Car

Alături de modelele de epocă, marca italiană va fi reprezentată și prin gama sa contemporană. Printre vehiculele Support Car se numără:

Alfa Romeo Giulia Quadrifoglio Super Sport – ediție specială care aduce un omagiu primei victorii Alfa în cursa 1000 Miglia.

Alfa Romeo Tonale – SUV-ul compact care a marcat intrarea mărcii în era electrificării și a atins pragul de 100.000 de unități produse.

Alfa Romeo Junior Q4 Ibrida – noul model sport compact, cu tracțiune integrală Q4, singura configurație de acest tip din segmentul B premium.

Un moment aniversar pentru Alfa Romeo

Ediția din 2025 are și o semnificație istorică: se împlinesc 95 de ani de la prima victorie absolută Alfa Romeo în 1000 Miglia, obținută în 1930 de Tazio Nuvolari și Giovanni Battista Guidotti, care au reușit atunci o medie de peste 100 km/h pe drumuri în mare parte neasfaltate.

Italia între tradiție și inovație

Colaborarea dintre Alfa Romeo și Luna Rossa în cadrul 1000 Miglia ilustrează dorința comună de a duce mai departe valorile Italiei în competiții de referință din domeniile automobilismului și sporturilor nautice. Fie pe asfaltul curselor de anduranță, fie pe apele Cupei Americii, cele două entități promovează o viziune comună bazată pe tradiție, inovație și excelență tehnică.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi premierul israelian, Benjamin Netanyahu, au purtat o convorbire telefonică vineri, 13 iunie, în care liderul de la Kremlin şi-a exprimat disponibilitatea de a acorda servicii de mediere în conflictul israeliano-iranian.

„A fost subliniată importanţa revenirii la procesul de negociere şi a soluţionării tuturor problemelor legate de programul nuclear iranian, exclusiv prin mijloace politice şi diplomatice”, se arată într-un comunicat al Kremlinului, relatează agenţia oficială TASS, citată de News.ro.

Potrivit Kremlinului, „a fost exprimată disponibilitatea de a acorda servicii de mediere pentru a preveni escaladarea tensiunilor”.

Anterior, biroul premierului israelian a informat că Netanyahu intenţionează să discute cu Putin despre situaţia din jurul atacurilor asupra Iranului.

Vladimir Putin a discutat vineri şi cu Masoud Pezeshkian, preşedintele Iranului. Într-o declaraţie pentru Reuters, Kremlinul a arătat că Putin i-a spus lui Masoud Pezeshkian, preşedintele Iranului, că Rusia „condamnă acţiunile Israelului luate prin încălcarea Cartei ONU” şi şi-a exprimat condoleanţele pentru cei ucişi.

Rusia va continua să comunice îndeaproape cu Iranul și cu Israelul pentru a evita consecințele nefaste ale conflictului lor pentru întregul Orient Mijlociu, a transmis serviciul de presă al Kremlinului după conversațiile lui Putin cu Masoud Pezeshkian și cu Benjamin Netanyahu.

„Partea rusă va continua să comunice îndeaproape cu liderii Iranului și Israelului, cu scopul de a soluționa situația actuală plină de consecințe extrem de grave pentru întreaga regiune”, a declarat Kremlinul, potrivit Tass.

Declaraţia Kremlinului precizează că Rusia va rămâne în contact strâns atât cu Iranul, cât şi cu Israelul.

În noaptea de 13 iunie, Israelul a început operaţiunea numită „Trezirea Leului“ („Rising Lion”), îndreptată împotriva programului nuclear iranian. Armata Israelului a informat că 200 de avioane de vânătoare au atacat peste 100 de ţinte de pe teritoriul Iranului, inclusiv obiective nucleare. Netanyahu a avertizat că atacurile vor continua.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că acţiunile Israelului nu vor rămâne fără răspuns. În urma atacurilor militare, au murit mai mulţi înalţi comandanţi militari iranieni.

Iranul a lansat, vineri seara, „sute de diverse rachete balistice” către Israel. „Cu câteva momente în urmă, odată cu lansarea a sute de diverse rachete balistice către teritoriile ocupate, a început operațiunea de răspuns decisiv la atacul sălbatic al regimului sionist”, a relatat IRNA, agenția oficială de presă a Iranului.

Armatele occidentale s-ar putea confrunta cu o vulnerabilitate importantă într-un război de durată. Războiul din Ucraina expune o potențială vulnerabilitate a armatelor occidentale într-un conflict major: dependența de armament scump și dificil de produs. Oficialii ucraineni, liderii NATO și experți în apărare pledează pentru o schimbare spre producția de masă a unor arme „suficient de bune” – mai rapide, mai ieftine și mai adaptate la conflicte de durată cu adversari bine înarmați precum Rusia, relatează Business Insider.

Armatele occidentale s-ar putea confrunta cu o vulnerabilitate importantă într-un război de durată, avertizează experții ucraineni

 Serhiy Goncharov, directorul Asociației Naționale a Industriilor de Apărare din Ucraina, susține că accentul pus de Occident pe arme sofisticate și costisitoare, disponibile în număr limitat, s-ar putea transforma într-un dezavantaj serios în războaie de durată, cum este cel împotriva Rusiei. Armatele occidentale s-ar putea confrunta cu o vulnerabilitate importantă într-un război de durată, avertizează experții ucraineni
Din punctul său de vedere, acestea sunt utile dacă sunt disponibile, dar altfel cantitatea poate fi elementul cheie.

De ce nu funcționează armele scumpe în Ucraina

Goncharov subliniază că armele ultra-precise și scumpe din Occident, precum obuzul ghidat M982 Excalibur al SUA (care costă 100.000 $ bucata), nu „funcționează” când cealaltă parte are sisteme de război electronic și muniție tradițională de 30 de ori mai ieftină în cantități uriașe

El oferă ca exemplu tunul autopropulsat M107 (din anii 1960) – armament ieftin, dar eficient în cantități mari.

„Nu ai nevoie de 10 Archer […] În schimb, ai nevoie de 200 de obuziere ieftine, precum Bohdana, produse în Ucraina.”

Rata semnificativă de uzură a muniției și echipamentului face necesară o aprovizionare constantă cu armament, mai ales când nu există nicio garanție că armele de ultimă generație vor schimba jocul.

Modelul de război de uzură al Rusiei

Strategia Rusiei implică utilizarea masivă a artileriei și acceptarea unor pierderi uriașe de echipamente și soldați.

Din februarie 2022 până în decembrie anul trecut, Rusia a pierdut peste 3.600 de tancuri și 8.000 de vehicule blindate. Pe de altă parte, are capacitatea de a absorbi aceste pierderi..

Ucraina, cu resurse limitate de armament și trupe momente importante, a recurs ulterior la tactici ieftine și asimetrice, cum ar fi folosirea dronelor în masă.

Occidentul s-a pregătit pentru un alt tip de război

Țările occidentale, în special cele NATO, s-au pregătit în ultimele decenii pentru conflicte de intensitate scăzută, nu pentru războaie de uzură cu puteri majore.

„Occidentul s-a pregătit pentru un alt fel de război”, a spus Gabrielius Landsbergis, fost ministru al apărării din Lituania.

El a spus că, în timp ce Occidentul s-a concentrat în mare măsură pe armament nou și scump, a cărui fabricare durează mult timp, Rusia a „construit ceva ieftin, de unică folosință și rapid”. „[Rusia] construiește ceva ieftin, de unică folosință, rapid.”

Troels Lund Poulsen, ministrul apărării din Danemarca, a afirmat:

Una dintre lecțiile din Ucraina este că Occidentul are nevoie de cantități mult mai mari de armament ieftin, a apreciat la rândul lui Troels Lund Poulsen, ministrul apărării din Danemarca.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat țările să ia măsuri similare la începutul acestui an, afirmând că alianța are un ritm prea lent în dezvoltarea armelor, într-o strădanie de a atinge excelența, dar „nu trebuie să fie perfectă”.

El a observat că Ucraina merge înainte cu echipamente care sunt de nivelul „6-7” din 10, în timp ce armatele NATO insistă să atingă „9 sau 10”.

El a subliniat totuși că nu este vorba despre a renunța complet la armamentul scump, ci despre a găsi un echilibru: de a „a obține viteză și calitate suficientă în proporția potrivită”.

Ce spun experții

Experți spun că SUA și NATO sunt obișnuite cu războaie scurte și tehnologizate, nu cu conflicte lungi.

„Ideea este că nu vei ajunge să te lupți luni sau ani întregi”, spune Michael O’Hanlon, director de cercetare în cadrul programului de politică externă al Brookings Institution.

Ministrul forțelor armate britanice a avertizat, de asemenea, luna trecută că războiul a arătat că Occidentul trebuie să schimbe modul în care achiziționează armament. Luke Pollard a spus că lupta Ucrainei a arătat NATO că „modul în care ne-am condus armatele, modul în care ne-am condus apărarea, este depășit”.

Armatele NATO „construiesc și achiziționează echipamente de ultimă generație foarte scumpe”, a spus el adăugând: „Va dura cinci, zece ani: cinci ani pentru a derula o procedură de achiziție și încă zece ani pentru a le construi”.

Industria trebuie să se adapteze

Liderii din industrie afirmă că nu pot schimba producția până când guvernele nu-și schimbă cererea.

Kuldar Väärsi, CEO al companiei Milrem Robotics (Estonia), a declarat luna trecută: „Trebuie să învățăm din experiența Ucrainei și să fim mai pragmatici în privința tipului de echipament pe care îl cumpărăm. Este mai bine să ai 100 de echipamente simple decât 10 foarte sofisticate.”

„Industria produce ceea ce clientul cumpără. Și dacă clientul cumpără doar câteva obiecte sofisticate, atunci industria se adaptează la asta”, a spus el.

Adjunctul șefului direcției militar-politice a Forțelor Armate Ruse și comandantul formațiunii „Akhmat”, Apti Alaudinov, a propus o mobilizare urgentă în contextul atacurilor Israelului asupra Iranului.

Apti Alaudinov, unul dintre principalii reprezentanți ai formațiunii cecene „Akhmat” și adjunct al șefului Direcției Principal Politico-Militare din cadrul armatei ruse, a cerut mobilizarea imediată a sute de mii de ruși. Motivul: agravarea bruscă a situației din Orientul Mijlociu, după atacurile israeliene asupra unor instalații din Iran, scrie Dialog.UA. „

Putem convoca un milion de oameni”. Un general rus cere o mobilizare în masă în urma atacului asupra Iranului

„Trebuie să anunțăm mobilizarea, trebuie să pregătim din timp cel puțin 500.000 de oameni, altfel chiar putem convoca un milion de persoane și să începem să-i pregătim”, a declarat el într-un mesaj video postat pe Telegram.

El a remarcat cu îngrijorare că, în condițiile actuale, Rusia trebuie să fie pregătită pentru o escaladare globală și să-și apere suveranitatea nu doar în vorbe, ci și în fapte.

„Trebuie să fim puternici, trebuie să fim uniți, să fim bine coordonați, iar atunci nimeni nu va mai îndrăzni să se joace cu noi așa cum s-au jucat cu toate celelalte țări, iar acum cu Iranul”, a adăugat comandantul lui Kadîrov.

Alaudinov este cunoscut pentru retorica sa dură, iar declarațiile lui sunt adesea percepute ca reflectând starea de neliniște din anumite segmente ale blocului de securitate al Kremlinului.

Anterior, propagandiștii pro-Kremlin au primit instrucțiuni să critice Israelul și să ceară transferul de tehnologie nucleară către Iran, pentru a-i consolida poziția.

Prognoza meteo. Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a emis prognoza pentru sâmbătă, 14 iunie, Meteorologii anunță o vreme în general instabilă cu ploi și descărcări electrice.

Prognoza meteo. Unde va ploua 

Potrivit ANM, vremea va fi ușor instabilă, cu temperaturi apropiate de cele normale pentru mijlocul lunii iunie. Cerul va fi variabil, însă, în special după-amiaza și seara, în partea estică a țării, se vor înregistra înnorări temporare accentuate și averse, unele fiind însoțite de descărcări electrice. Cantitățile de apă ar putea depăși 15-20 l/mp, iar izolat vor fi condiții de grindină.

Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări temporare în regiunile estice și nord-estice, de scurtă durată având viteze de aproximativ 45-65 km/h, asociate cu averse. În restul țării, astfel de fenomene pot apărea sporadic.

Temperaturile maxime se vor situa, în general, între 22 și 29 de grade Celsisus, iar cele minime vor varia de la 3-5 grade în depresiunile din nord-estul Transilvaniei până la 16-17 grade pe litoral.

Cum va fi vremea în Capitală și pe litoral

Prognoza meteo pentru Bucureşti: Cerul va prezenta înnorări temporare, mai accentuate în după-amiaza și seara, când șansele de averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului vor crește. Temperatura maximă va atinge 26-27 de grade Celsius, iar cea minimă va fi între 12 și 15 grade. Presiunea atmosferică va fi în scădere.

Prognoza meteo pe litoral: Vremea va fi ușor instabilă la mare. Cerul va fi variabil, cu nori mai mulți în timpul zilei și după-amiezii, când se vor semnala averse și descărcări electrice.

Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări în special în timpul averselor. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 și 24 de grade, iar cele minime între 15 și 17 grade. Temperatura apei mării va varia între 19 și 21 de grade Celsius.

Prognoza meteo pentru zonele montane

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza pentru zonele montane. Meteorologii anunță o vreme, de asemenea, instabilă, cerul va fi variabil în special după-amiaza și seara, în Carpații Orientali și în estul Carpaților Meridionali, unde se vor înregistra înnorări temporar accentuate și averse, unele fiind însoțite de descărcări electrice.

Există posibilitatea de grindină, iar cantitățile de apă vor varia între 10 și 15 l/mp, cu valori ce pot depăși 20 l/mp. Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări temporare, atingând viteze de 45 până la 65 km/h, informează ANM.

Singura țară majoritar musulmană din lume care deține arme nucleare, Pakistanuk, a „condamnat ferm” vineri atacurile israeliene care au ucis comandanți militari și experți nucleari în Iran,  își exprimă „solidaritatea” cu vecina sa, informează AFP și Agerpres.

O putere nucleară își exprimă solidaritatea cu Iranul. Denunțând atacurile ca fiind „fără justificare” și „încălcând dreptul internațional”, ministrul de externe pakistanez Ishaq Dar a declarat că „este solidar cu guvernul și poporul iranian”.

Atacurile israeliene au vizat în noaptea de joi spre vineri un sit de îmbogățire a uraniului și obiective militare și au ucis înalți oficiali militari și oameni de știință ai Republicii Islamice, care a promis că va riposta.

Aceste atacuri „subminează stabilitatea regiunii”, unde Israelul este deja angajat în războiul din Fâșia Gaza de 20 de luni și atacă în mod regulat Yemenul, Libanul și Siria, a continuat șeful diplomației pakistaneze. Pakistanul este una dintre țările care nu recunosc statul israelian.

Iranul și Pakistanul au lansat atacuri reciproce la începutul anului trecut

Relațiile dintre Republica Islamică Iran, majoritar șiită, și Republica Islamică Pakistan, majoritar sunnită, se confruntă în mod regulat cu suișuri și coborâșuri.

Islamabad și Teheranul se acuză frecvent reciproc că permit unor grupuri rebele să opereze de pe teritoriul lor pentru a-și ataca vecinii.

În ianuarie 2024, Iranul a lansat rachete și drone împotriva unui grup „terorist” din Pakistan. Pakistanul a ripostat, vizând „ascunzători teroriste” din Iran. Trei luni mai târziu, președintele iranian și-a afirmat dorința de a consolida „cooperarea comercială și diplomatică” cu țara vecină, în timpul unei vizite la Islamabad.

Pakistanul, prins între Afganistan, China, India și Iran, caută să își mențină alianțe cu țări rivale. Prin urmare, este atât un aliat al SUA și Chinei, dar și apropiat de Arabia Saudită.