Dintr-un motiv ciudat, oamenii s-au convins ca trebuie sa fie ocupati in fiecare zi, altfel isi pierd timpul. Speakerii motivationali, antrenori de dezvoltare personala, bloggeri de succes din toate partile difuzeaza un singur gand: „Daca nu esti in mod constant ocupat facand ceva, esti un ratat!”.
Lenea are o reputatie proasta. Si, de regula, aceasta evaluare este foarte corecta. Este dificil sa obtii rezultate inalte in munca sau in dezvoltarea personala, stand toata ziua pe canapea sau incercand sa treci un nou nivel in jocul tau preferat pe calculator. Pentru antreprenorii si persoanele pasionate de munca si de dezvoltarea lor, lenea pare a fi ceva rusinos si rau.
In mod surprinzator, lenea are si aspecte pozitive, dintre care unul este protectia corpului uman impotriva supratensiunii. Si chiar si minti atat de mari precum Albert Einstein, Pablo Picasso si Isaac Newton si-au permis sa petreaca ore intregi fara sa faca nimic.
In acest articol vom vorbi despre utilitatea lenei si cum sa o faci aliatul tau si sa scapi de vinovatie.
Ce este anxietatea temporara?
Poate ca fiecare persoana are uneori dorinta de a se rasfata cu desertul preferat in locul unui antrenament intens sau de a-si petrece weekendul uitandu-se la emisiuni TV in loc sa invete pentru examene. Cei mai multi oameni se simt vinovati de aceste placeri, deoarece cred ca nu le merita.
Acesti oameni muncesc atat de mult la scoala, la universitate si la locul de munca incat nu observa cum viata trece pe langa ei. Nu merg in vacanta mult asteptata pentru ca nu o pot incadra in programul lor sau rateaza intalnirile cu prietenii pentru ca trebuie sa termine un alt raport.
Oamenii care lucreaza peste program nu refuza niciodata munca suplimentara de teama de a-si dezamagi seful. Le pasa de zeci de probleme sociale, dar se simt mereu vinovati ca nu fac „destul” pentru a le rezolva, pentru ca pur si simplu nu sunt suficiente ore in zi. Astfel de oameni incearca sa umple fiecare moment de veghe cu ceva activ si util. Dupa o zi grea de munca, se aseaza sa invete o limba straina sau merg la sala de sport, in ciuda aparitiei unei raceli. Pur si simplu nu isi permit sa se odihneasca.
Isi petrec cea mai mare parte a zilelor simtindu-se obositi, coplesiti si dezamagiti de ei insisi, crezand ca au esuat din nou. Indiferent de cat de mult muncesc, nu cred niciodata ca au facut suficient pentru a se simti bine. Nu-si permit gandul ca merita o pauza. Prin epuizare, boli cauzate de stres si saptamani de insomnie, ei raman convinsi ca a fi lenes nu este niciodata un lucru bun. Astfel de persoane au tendinta de a se suprasolicita in obligatii inutile. Acest lucru se datoreaza ideii ca, daca isi umplu zilele cu cat mai multe sarcini, pot obtine mai multa satisfactie si usurare. Cu toate acestea, acest lucru nu este tocmai adevarat.
Atunci de ce sunt unii programati sa se simta vinovati de faptul ca sunt neproductivi? Acest sentiment de vinovatie este un tip de anxietate – „anxietate temporara”. Sensul sau general se exprima prin sentimentul unei lipse constante de timp pentru a rezolva chestiuni importante. Exista opinia ca o astfel de anxietate este asezata in copilaria timpurie, cand parintii le inspira copiilor ca este gresit sa stai degeaba si ca trebuie sa fii in permanenta ocupat. A nu face nimic este „interzis” chiar si la varsta adulta.
Mai mult, faptul de a nu te simti vinovat de timpul pierdut este considerat o adevarata crima in lumea multitasking-ului si a muncii la limita. Mass-media si liderii de opinie transmit ca a fi neproductiv este un semn de lene, iar lenea in zilele noastre este ceva cu care nu se obisnuieste sa te mandresti.
Anxietatea temporara poate fi legata de:
- momentul prezent, cand unei persoane i se pare ca in acest moment nu are timp pentru nimic, din cauza caruia se simte coplesita;
- ziua de maine, cand o persoana incepe sa se indoiasca de faptul ca ceea ce face astazi nu va da roade in viitor.
Anxietatea temporara este puternic asociata cu anxietatea si vinovatia pentru timpul pierdut. Problema lenei a aparut in mod deosebit de acut in timpul restrictiilor impuse si a regimului de autoizolare din cauza unei noi infectii cu coronavirus.
Devon Price, autorul cartii „Sloth Doesn’t Exist” si profesor la Scoala de studii continue si profesionale a Universitatii Loyola din Chicago, este convins ca multi oameni s-au simtit vinovati de faptul ca au stat acasa pe fondul restrictiilor impuse de coronavirus. Profesorul a explicat ca oamenii nu pot fi complet obiectivi si, prin urmare, folosesc indicii externe pentru a ajuta la evaluarea faptului daca sunt suficient de productivi in timpul lor.
Multi cred ca fiecare minut petrecut in izolare acasa ar trebui sa fie cheltuit pentru lucruri importante si utile. Potrivit autorului, acest lucru se datoreaza faptului ca o zi obisnuita inainte de introducerea restrictiilor era plina de navete, de discutii cu colegii intre intalniri sau de rezolvarea unor probleme in afara biroului.
In ciuda faptului ca oamenii nu-si simt eficienta, cercetarile, dimpotriva, vorbesc despre o crestere a productivitatii in cazul unei pandemii. De exemplu, un studiu recent a aratat ca 58% dintre lucratorii britanici au devenit mai productivi ca urmare a muncii de acasa, iar 52% au declarat ca nu doresc sa se intoarca la o saptamana de lucru de cinci zile la birou.
Price atribuie acest lucru unui „sistem de credinta inradacinat cultural” care i-a facut pe oameni sa creada ca sunt lenesi in mod inerent si ca trebuie sa munceasca din greu pentru a depasi aceasta tendinta. Din acelasi motiv, stima de sine a unei persoane poate depinde de performanta sa. Acest lucru se datoreaza atitudinii „munca este centrul vietii”.
Autorul da un exemplu din propria viata, cand s-a imbolnavit din cauza unei suprasolicitari severe cauzata de workaholismul excesiv. De aici, el a concluzionat ca sentimentul asa-numitei lene poate fi adesea cauzat de „un puternic instinct de autoconservare”. „Nu exista in noi o forta corupta moral, lenesa, care sa ne impinga sa fim neproductivi fara niciun motiv”, scrie Price. „Nu este nimic rau in a avea nevoie de pauze”. De fapt, dorinta de a se odihni este partea principala a modului in care umanitatea supravietuieste si prospera pe termen lung.
In cartea sa, Devon Price da un exemplu de „cyberloafing”. Acest termen descrie situatia in care oamenii navigheaza pe retelele de socializare sau fac cumparaturi online, mai ales intre sarcinile mari de la serviciu. Unii cercetatori considera ca angajatii devin mai productivi si mai concentrati dupa o sesiune de cyberloafing si, de asemenea, sunt capabili sa gaseasca solutii mai inedite la problemele de la locul de munca.
Devon Price a sugerat, de asemenea, ca fenomenul de cyberloafing este la fel de inevitabil si necesar ca si alte activitati pe care angajatorii le pot considera o pierdere de timp. Autorul sugereaza sa tratam aceasta lectie ca pe o modalitate excelenta de a reporni si de a ne descarca. „Studiile arata ca oamenii au tendinta de a face cyberloaf ca o modalitate de a se relaxa si de a-si activa creierul”, a explicat Price.
Anxietatea temporala apare, de asemenea, din gandul ca timpul este dincolo de controlul uman. Exista o legatura intre fericire si succes bazata pe capacitatea umana de a fi eficient. Prin urmare, in timpul inactivitatii, nivelul de anxietate la unele persoane creste semnificativ. Acest lucru, la randul sau, poate declansa alte reactii daunatoare, cum ar fi stresul cronic, insomnia si alimentatia deficitara si chiar depresia.
Atunci cand oamenii raman fara energie sau motivatie, au, de obicei, un motiv intemeiat pentru a face acest lucru. Oamenii obositi, epuizati, se lupta mai degraba sa supravietuiasca intr-o cultura excesiv de solicitanta, dependenta de munca, care ii mustra pe oameni pentru ca au nevoi de baza.
Exemple de „oameni lenesi” celebri
Lenea este un lucru pe care fiecare persoana il are intr-o masura mai mare sau mai mica. Cu toate acestea, la unele persoane este mult mai dezvoltata.
Istoria este plina de exemple vii de lene in randul oamenilor mari. De exemplu, Charles Darwin, potrivit memoriilor contemporanilor sai, era incredibil de lenes. Profesorii si parintii sai l-au fortat fara succes sa studieze gramatica si matematica la scoala. Adesea adormea chiar in mijlocul lectiei. A preferat sa pescuiasca si sa impuste pasari decat sa faca sport, iar cand a devenit student la facultate, si-a petrecut cea mai mare parte a timpului in baruri. Chiar si atunci cand s-a apucat de stiinta, nu s-a grabit si a petrecut ani de zile scriindu-si lucrarea.
Un alt exemplu este Sir Winston Churchill. La scoala, a avut cele mai slabe rezultate din clasa si nici macar nu a mers la facultate. Era absolut indiferent la sport, iar pasiunea sa preferata era sa stea intr-un balansoar. Cu toate acestea, mai tarziu a devenit un mare politician.
Karl Marx a trait mult timp pe cheltuiala mamei sale sarace, a dus o viata lenesa si nu a vrut sa munceasca deloc.
Compilarea “Oxford English Dictionary” a fost o sarcina monumentala (astazi contine aproximativ 228.130 de cuvinte, impartite in 20 de volume). Cand compilatorii s-au apucat de treaba, in 1879, au calculat ca ar fi fost nevoie de pana la 10 ani pentru a-l finaliza. Cu toate acestea, sponsorii dictionarului nu au luat in considerare o nuanta – capacitatea oamenilor de a amana lucrurile pana mai tarziu. La 5 ani de la inceperea lucrarilor, compilatorii au ajuns doar la cuvantul „ant” („furnica”). Acest lucru a fost menit sa fie un semnal de alarma pentru managerii de proiect pentru a-i determina pe angajati sa munceasca mai mult. Dar acestia nu au luat nicio masura. In 1889, compilatorii nu au ajuns nici macar aproape de ultima litera a alfabetului. Cand toate literele au fost descrise, era anul 1928, iar editia completa a enciclopediei, recent publicata, era deja depasita. Din cauza intarzierii lor, editorii au fost nevoiti sa inceapa imediat lucrul la cea de-a doua editie.
Dramaturgul anglo-irlandez Richard Sheridan a devenit faimos pentru comedia si lentoarea sa. Sheridan a transformat esecul in materie de termene intr-un fel de sport extrem. El a dat pentru prima data piesa sa finalizata, “The School for Scandal”, actorilor atunci cand aceasta se afla in mijlocul unei reprezentatii la premiera. Sheridan terminase deja primele doua acte si le tot promitea actorilor ca vor primi scenariul in curand. Cand a venit momentul sa ridice cortina, a devenit evident ca nu terminase de fapt piesa. Dramaturgul a continuat sa scrie scenariul, predand textul actorilor care asteptau in culise. In mod surprinzator, publicul nu a banuit niciodata nimic, iar „The School for Scandal” a devenit un succes.
Mona Lisa este unul dintre cele mai mari portrete din istorie. Cu toate acestea, in ciuda dimensiunilor mici ale lucrarii (76 cm pe 53 cm), Leonardo Da Vinci a petrecut 15 ani pentru a o crea. Timp de un deceniu si jumatate, da Vinci nu a putut finaliza portretul sau iconic, nu pentru ca era atat de dificil, ci pentru ca era adesea lenes. Pe patul de moarte, el a marturisit despre tergiversarea sa cronica, cand si-a cerut scuze lui Dumnezeu si omenirii pentru ca a lasat atatea lucruri neterminate. Pentru comparatie, un alt artist celebru, Michelangelo, a pictat intreaga Capela Sixtina (aproximativ 1.100 de metri patrati) in doar patru ani.
Dar, chiar daca lui da Vinci i-a luat o vesnicie sa isi termine lucrarea, el a facut un bun uz de tergiversarea sa. In timpul vacantelor, el isi umplea caietele cu idei noi. Unele dintre aceste desene s-au dovedit mai tarziu a fi inventii care au schimbat viata intregii omeniri.
Multi alti oameni mari au fost incredibil de lenesi, printre care Albert Einstein, Isaac Newton, Pablo Picasso, Dmitri Mendeleev si altii. Cu toate acestea, au reusit sa obtina un succes incredibil si sa devina faimosi in intreaga lume. Acest lucru dovedeste ca oamenii lenesi pot ajunge cu adevarat departe. Iar faptul de a fi lenes poate fi un mare avantaj.
Beneficiile lenei
Profesorul american Arnold Ludwig a analizat la un moment dat peste 1000 de persoane care au obtinut cel mai mare succes in viata lor. El a ajuns la concluzia ca, pe langa talentul natural, trebuie sa fii capabil sa „pierzi timpul in zadar”. Desigur, acest lucru poate parea paradoxal pentru modul de viata modern. Cu toate acestea, chiar si Einstein spunea ca plictiseala este un instrument excelent pentru dezvoltarea imaginatiei si a creativitatii.
Celebrul industrias si proprietar de fabrici de automobile, Henry Ford, a introdus un sistem de salarizare neobisnuit. Fiecare dintre fabricile sale avea echipe de muncitori a caror sarcina era de a asigura buna functionare a benzii de transport. Celebrul om de afaceri a introdus pentru acestia un tarif, conform caruia, muncitorii primeau bani doar pentru timpul in care se aflau in sala de odihna. De indata ce aparea o defectiune si reparatorii paraseau sala, contorul care le numara salariile se oprea. Scopul acestei inovatii a fost acela de a-i forta pe angajati sa efectueze munca la cea mai inalta calitate si in cel mai scurt timp posibil.
Celebrul antreprenor Bill Gates a preferat, de asemenea, sa aleaga oameni lenesi pentru munca grea, deoarece „persoana lenesa este cea care va gasi o modalitate usoara de a o face cat mai repede posibil”.
Daca astfel de minti marete credeau ca lenea este un lucru foarte bun, atunci merita sa o privim si din cealalta parte. Am pregatit o lista a avantajelor oamenilor lenesi in comparatie cu cei care nu stiu deloc sa se relaxeze.
Exista mai putine sanse de a se confrunta cu burnout
Potrivit cercetatorilor, sapte din zece persoane au suferit de epuizare. Burnout-ul este incredibil de periculos, dar poate fi prevenit daca va permiteti sa fiti putin lenesi. Capacitatea de a te deconecta de la munca iti permite sa recunosti in timp util cand o persoana poate fi in pragul suprasolicitarii. Oamenii lenesi nu se pedepsesc niciodata pentru a se odihni, aducand astfel beneficii organismului lor.
Stiu cum sa stabileasca prioritati
Oamenii lenesi evita lucrurile neproductive. Fie ca este vorba de munca monotona, de intalniri inutile, de slujbe stresante sau de aventuri fara speranta, ei nu-si irosesc timpul si energia pe aceste lucruri. In schimb, ei se concentreaza pe ceea ce este important – in principal pe prioritatile lor personale si profesionale.
Ei stiu cum sa stabileasca prioritati si sa se concentreze asupra propriilor obiective, si nu asupra celor pe care le impun altii. Pur si simplu sunt prea lenesi pentru a acorda atentie prioritatilor altora, asa ca se concentreaza pe ale lor. In plus, ei petrec mult mai putin timp pentru atingerea acestor obiective, deoarece atunci vor avea mai mult timp pentru a se relaxa.
Sunt creativi si intreprinzatori
Oamenii lenesi sunt foarte inventivi atunci cand vine vorba de organizarea muncii lor. Ei nu pierd timpul cu lucruri inutile si merg direct la subiect. Un astfel de angajat va gasi intotdeauna o modalitate de a automatiza si optimiza toate procesele repetitive din munca sa. La urma urmei, nu exista nimic mai enervant pentru o persoana lenesa decat munca monotona obisnuita.
Intotdeauna incearca sa faca viata mai usoara: un aspirator, o masina de spalat, o masina si multe altele sunt rezultatul unei astfel de dorinte. Ei au multe idei si proiecte, deoarece mintea lor nu este plina de ganduri si responsabilitati excesive. Gandesc in categorii diferite. Este important pentru ei ca fluxul de lucru sa nu fie plictisitor si sa existe un rezultat garantat la final.
Stiu cand sa se odihneasca
Cel mai important lucru la locul de munca este sa stii cand sa te relaxezi, deoarece cu cat oamenii cheltuiesc mai multa energie, cu atat mai putina energie ramane pentru planuri mari.
Persoanele care se streseaza in mod constant imbatranesc mai devreme: capacitatile lor cognitive se deterioreaza mult mai repede. Oamenii care stiu cum si cand sa fie lenesi sunt mai putin expusi riscului.
Ei folosesc tehnologia care le permite sa fie lenesi
In lumea moderna, exista multe programe, aplicatii si gadgeturi care le permit oamenilor sa isi faca munca mult mai repede. Oamenii lenesi stiu toate acestea si le folosesc pentru a face lucrurile in jumatate din timp.
Este nevoie de o minte mare pentru a fi lenes la locul de munca. Ar trebui sa gasesti modalitati de a nu face nimic pentru o vreme, iar apoi sa finalizezi toate sarcinile la timp, fara a fi prins de manager.
Au o stare de sanatate mai buna
Printre beneficiile somnului se numara imbunatatirea memoriei si a concentrarii, reducerea inflamatiei si reducerea nivelului de stres. Lipsa somnului poate duce la probleme de sanatate, inclusiv diabet, un sistem imunitar slabit si boli de inima. Mai mult, privarea cronica de somn poate contribui la depresie si anxietate.
Cercetatorii de la Allegheny College din Pennsylvania au ajuns la concluzia ca un repaus de 45 de minute pana la 1 ora in fiecare zi ajuta la scaderea tensiunii arteriale dupa un eveniment stresant.
Potrivit oamenilor de stiinta, stresul provoaca o exacerbare a bolilor cronice, inclusiv psoriazis, acnee, eczeme si rozacee. Asa ca, uneori, lenea poate fi de mare ajutor in imbunatatirea calitatii pielii si a aspectului general.
Au o inteligenta emotionala mai mare
Un studiu al Universitatii din Oklahoma a constatat ca vizionarea uneia dintre cele patru drame (la alegere au fost Mad Men, The West Wing, The Good Wife si Lost) i-a ajutat pe participanti sa capteze mai bine emotiile altor persoane, in comparatie cu participantii care au urmarit doar documentare stiintifice sau nu s-au uitat deloc la televizor.
Cercetatorii au concluzionat ca atentia acordata intrigii ajuta la intelegerea a ceea ce se intampla in capul celeilalte persoane. Oamenii incearca sa capteze indicii sociale si sa prezica ce va face sau va spune cealalta persoana in continuare, ceea ce, la randul sau, dezvolta inteligenta emotionala.
Sunt capabili de gandire creativa
Potrivit cercetarilor, faptul ca te poti relaxa poate face minuni pentru a da frau liber creativitatii. Aceasta abilitate este esentiala pentru creativitate si inovatie, iar aparenta inactivitate a unei persoane poate contribui de fapt la dezvoltarea de noi idei, inventii sau melodii”.
Lenea poate stimula cu adevarat creativitatea sau gandirea out-of-the-box. Adesea, ea incurajeaza oamenii sa delege in mod corespunzator lucruri la care nu se pricep sau pe care pur si simplu nu vor sa le faca.
„Lenea este o arta pierduta”, scrie Chris Bailey, autorul cartii “Hyperfocus: How I Learned to Do More with Less Time”. „Nu ma refer la lene in sensul ca fiecare moment este plin de distractii fara sens. Ma refer la lenea propriu-zisa, atunci cand alegem in mod constient sa nu facem nimic. Lenea strategica ne permite in primul rand sa ne stabilim intentii si sa ne amintim de obiectivele noastre”, zice autorul.
Cum sa stapanesti arta lenei
Multi oameni vor spune ca cel mai bun mod de a face fata anxietatii este meditatia si yoga. Dar nu si in acest caz. A-i cere cuiva care sufera de o tulburare temporara sa stea cateva minute si sa nu faca nimic este ca si cum l-ai condamna la tortura psihologica.
Am pregatit cateva sfaturi pentru persoanele care nu stiu cum sa se relaxeze. Incepeti sa aplicati treptat fiecare dintre ele si veti observa o imbunatatire calitativa in viata dumneavoastra:
- Acceptati faptul ca nu puteti controla timpul. Timpul curge in ritmul sau propriu, pe care nimeni nu-l poate influenta.
- Laudati-va pentru succesele dumneavoastra. Marcati toate momentele in care ati realizat ceva si ati petrecut timpul in mod util. Laudati-va pentru aceste perioade si nu va certati pentru esecuri si dorinta de a fi lenes.
- Inlocuiti gandurile negative cu convingeri pline de resurse. De exemplu, in loc sa va ganditi: „Nu am suficient timp pentru toate acestea”, spuneti-va: „Am timp doar pentru o singura sarcina, dar imi voi pune toata energia in ea si o voi face la maximum”.
- Dati un scop fiecarei activitati pe care o faceti, chiar daca este mica. De exemplu, in loc sa regreti orele pierdute pe care le-ai petrecut jucand jocuri video, spune-ti: „Am petrecut 2 ore la calculator, dar m-am bucurat de acele 2 ore. M-am odihnit, iar acest joc m-a umplut de bucurie, asa ca nu am petrecut timpul in zadar.
- Nu mai cereti zilnic performante inalte de la voi insiva. Incepeti sa va hraniti creierul cu ganduri mai realiste despre timp si autoeficacitate. In timp, veti inceta sa va simtiti vinovat ca nu faceti 10.000 de lucruri intr-o zi si veti incepe sa va simtiti mult mai relaxat.
- Amintiti-va ca lenea este o resursa excelenta care va permite sa economisiti putere si energie pentru alte realizari si victorii. Cele mai multe dintre marile descoperiri au fost facute de oameni lenesi.
- Mentineti un echilibru intre viata profesionala si cea privata. Programati-va ore de lene. Includeti in mod intentionat in programul dvs. timp pentru relaxare, pe care il veti petrece asa cum considerati de cuviinta (intins pe canapea, rasfoind feed-ul de pe retelele de socializare sau vizionand noul sezon al serialului preferat).
- Amintiti-va ca nu trebuie sa fiti perfect. Singura persoana de a carei parere ar trebui sa va pese este dumneavoastra. Asculta-te pe tine, sentimentele si semnalele corpului tau. Dorinta de a-i multumi pe toti cei din jur si incercarea de a trai conform unor idealuri si standarde impuse nu a facut inca pe nimeni fericit.
Abilitatea de a va urmari starea de spirit in timp este o abilitate importanta, necesara pentru o persoana care traieste in lumea moderna.
Iar daca nivelul tau de anxietate este deosebit de ridicat, cere ajutorul unui specialist. Nu lasati aceasta problema sa-si urmeze cursul. Astazi nu va puteti odihni, iar maine veti avea parte de epuizare emotionala si de probleme grave de sanatate cauzate de surmenaj.
In concluzie!
A fi lenes este o abilitate pe care oricine o poate stapani. Pentru a face acest lucru, trebuie sa scapati de perfectionismul excesiv si sa ascultati la timp semnalele organismului.
Odihna si pauzele nu sunt rele. A te simti obosit sau temporar nemotivat sa muncesti nu este o amenintare la adresa stimei tale de sine. De fapt, sentimentele pe care toata lumea este obisnuita sa le catalogheze drept lene sunt unul dintre cele mai importante instincte ale umanitatii. Invatati sa va acceptati lenea cu recunostinta pentru a obtine un adevarat echilibru intre munca si viata personala.