Rusia ar putea folosi atacuri cu drone pentru a testa solidaritatea NATO, mizând pe lipsa unei intervenții americane în sprijinul Europei, avertizează Liana Fix, expertă afiliată Council on Foreign Relations din Washington. Scenariul apare într-o analiză publicată pe 9 noiembrie în revista germană FOCUS, după înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, conform digi24.ro.
Experta prezintă această posibilitate drept un risc, nu ca pe un plan confirmat al Moscovei. Evaluarea sa privește eventualele schimbări ale politicii externe a președintelui Donald Trump după pierderea sprijinului în Congres.
În scenariul cel mai grav, Kremlinul ar încerca să verifice prin atacuri cu drone dacă aliații aplică Articolul 5 al Tratatului NATO, care reglementează apărarea colectivă. Moscova ar putea calcula că Washingtonul nu va interveni pentru aliații europeni.
Riscurile pentru NATO și Ucraina
Alte evoluții posibile identificate de Liana Fix sunt o înțelegere între Donald Trump și Vladimir Putin, urmată de oprirea sprijinului logistic și informativ pentru Ucraina, sau reducerea prezenței militare americane în Europa.
Kremlinul cere de mult timp retragerea militarilor SUA din Polonia și din statele baltice, precum și restrângerea infrastructurii NATO din regiune. Nici aceste scenarii nu reprezintă decizii deja luate de administrația americană.
Rezultatul scrutinului pentru Congres a alimentat speranța liderilor europeni că puterea lui Trump va fi limitată. Fix avertizează însă că relațiile transatlantice nu se vor îmbunătăți neapărat: președinții americani care pierd susținerea Congresului tind să se concentreze asupra politicii externe, unde au mai multă libertate de acțiune.
În cazul lui Trump, această tendință ar putea fi accentuată de faptul că se află la ultimul mandat și urmărește să lase o moștenire politică importantă.
Un plan european pentru securitate
Fix consideră că europenii trebuie să se pregătească inclusiv pentru situația în care nu vor mai putea conta pe ajutorul SUA. Ea cere un rol mai activ pentru Franța și Germania, concentrate în mare parte asupra problemelor interne, în timp ce Norvegia și Finlanda mențin activ contacte cu Washingtonul și Moscova.
Experta contrastează această situație cu anul 2025, când liderii europeni au acționat împreună pentru susținerea lui Volodimir Zelenski în fața presiunilor administrației Trump.
Printre măsurile propuse se află o poziție europeană comună împotriva reluării comerțului cu gaze rusești și a relaxării premature a sancțiunilor, chiar sub presiunea Washingtonului. Fix recomandă și accelerarea demersurilor pentru folosirea activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei.
Foto: Profimedia Images
Sursă comunicateinpresa.ro
