Sindromul de tunel carpian este o afecţiune a mâinii caracterizată prin amorţeală, furnicături și durere la nivelul degetelor, cauzată de compresia nervului median în tunelul carpian, situat în încheietura mâinii.
Ce este sindromul de tunel carpian
Boala apare atunci când nervul median nu are suficient spaţiu în tunelul carpian, fiind presat din cauza inflamaţiei tendoanelor sau a unui tunel prea îngust. Compresia nervului generează simptome în degetele inervate (degetele I, II, III şi prima jumătate a degetului IV) şi, în stadii avansate, poate afecta încheietura, antebraţul şi chiar umărul.
Stadiile bolii și opţiunile de tratament
Sindromul de tunel carpian este progresiv; netratat poate deveni debilitant. În stadiul incipient, simptomele pot fi ameliorate prin metode conservatoare, în timp ce în stadiile mediu și avansat, intervenţia chirurgicală devine de obicei necesară.
Metode nechirurgicale pentru tratarea sindromului de tunel carpian
- Purtarea unei atele pentru încheietura mâinii – ortopedia recomandă pacienţilor diagnosticaţi în stadiu incipient să poarte o atelă (orteză) care să menţină încheietura în poziţie neutră, reducând compresia nervului median.
- Administrarea de medicamente antiinflamatoare – acestea pot diminua inflamaţia şi durerea generate de suprasolicitarea tendoanelor din tunel, deşi efectul este de obicei pe termen scurt.
- Injecţiile locale cu corticosteroizi – în cazul în care antiinflamatoarele nu oferă alinare, se pot injecta corticosteroizi în tunelul carpian pentru a reduce inflamaţia ţesutului conjunctiv şi a ameliora durerea.
Tratamentul chirurgical
Operaţia este singura metodă capabilă să vindece complet sindromul de tunel carpian, prin înlăturarea compresiei nervului median. Intervenţia constă în secţionarea ligamentului carpian transvers, mărind astfel calibrul canalului. Procedura durează câteva minute, este bine tolerată de pacient şi, dacă este efectuată înainte de apariţia modificărilor ireversibile ale nervului, simptomele dispar în totalitate.
