Orașul Gaza și zonele înconjurătoare se confruntă oficial cu foamete, iar numărul persoanelor afectate va crește în următoarea perioadă, a anunțat vineri Sistemul integrat de clasificare a fazelor de securitate alimentară (IPC). Aproape un sfert din populația palestiniană din Gaza, adică 514.000 de oameni, suferă de foamete, iar până la sfârșitul lunii septembrie cifra ar putea ajunge la 641.000. Această evaluare amplifică presiunea asupra Israelului pentru a permite intrarea mai multor ajutoare în enclava palestiniană.

Zonele afectate de foamete în Gaza

IPC a identificat guvernoratul Gaza, o regiune nordică care include orașul Gaza, ca fiind în stare de foamete după aproape doi ani de conflict între Israel și militanții Hamas. În această zonă, aproximativ 280.000 de persoane sunt afectate. De asemenea, fenomenul ar urma să se extindă în regiunile centrale și sudice Deir al-Balah și Khan Younis până la sfârșitul lunii septembrie.

Situația din nordul regiunii ar putea fi chiar mai gravă decât cea din orașul Gaza, însă lipsa datelor precise împiedică o clasificare detaliată.

Definiția oficială a foametei și contextul global

Potrivit IPC, pentru ca o regiune să fie declarată afectată de foamete trebuie să îndeplinească trei criterii:

  • Cel puțin 20% din populație să sufere de penurie extremă de alimente;
  • Un copil din trei să fie grav malnutrit;
  • Două persoane din 10.000 să moară zilnic din cauza foametei, malnutriției sau bolilor asociate.

Până acum, IPC a confirmat foamete doar în regiuni din Africa, precum Somalia, Sudanul de Sud și Sudan.

Reacția Israelului și acuzațiile reciproce

Ministerul israelian de Externe a respins raportul IPC, calificându-l drept fals și părtinitor. Israelul susține că datele folosite în studiu sunt parțiale și provin în mare parte de la Hamas, fără a lua în calcul ajutoarele alimentare recente. „Nu există foamete în Gaza”, a afirmat ministerul într-un comunicat.

Israelul controlează accesul în Gaza prin brațul militar COGAT, care a declarat că raportul ignoră datele privind livrările de ajutor și face parte dintr-o campanie internațională împotriva Israelului. Pe de altă parte, ONU critică obstacolele impuse transportului și distribuției ajutoarelor, iar Israel îl acuză pe Hamas că fură aceste resurse, acuzație negată de militanți.

Reacții internaționale și apeluri ale ONU

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a calificat foametea din Gaza drept „o catastrofă provocată de om” și un „eșec al umanității”. El a cerut încetarea imediată a focului, eliberarea ostaticilor reținuți de Hamas și acces neîngrădit pentru organizațiile umanitare.

Volker Türk, șeful departamentului ONU pentru drepturile omului, a declarat că foametea este consecința directă a acțiunilor guvernului israelian și a avertizat că decesele cauzate de înfometare ar putea constitui crime de război.

Mai multe state, printre care Marea Britanie, Canada, Australia și țări europene, au atras atenția asupra gravității crizei umanitare din Gaza.

Context politic și sprijin internațional

Raportul IPC vine după declarații controversate între președintele SUA Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu privind existența foametei în Gaza. Trump a afirmat că mulți oameni mor de foame în regiune, în timp ce Netanyahu a negat acest lucru și a dat vina pe Hamas pentru penuria alimentară.

Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 65% dintre americani consideră că SUA ar trebui să sprijine persoanele afectate de foamete în Gaza. Sprijinul public american este important pentru Israel, care se confruntă atât cu militanții Hamas, cât și cu tensiuni regionale legate de Iran.

Limitările analizei IPC și situația actuală

Analiza IPC s-a bazat pe date din guvernoratele Gaza, Deir al-Balah și Khan Younis. Nu au fost incluse provincia Gaza de Nord, din cauza restricțiilor de acces și lipsei informațiilor, nici regiunea Rafah, care este în mare parte nelocuită.

Este pentru a cincea oară în ultimii 14 ani când IPC declară stare de foamete, după Somalia (2011), Sudanul de Sud (2017 și 2020) și Sudan (2024).