Te-ai gândit vreodată să aplici pentru un credit, dar te-ai simțit copleșit de termeni precum „scoring”, „bonitate” sau „eligibilitate”? Nu ești singurul. Unul dintre cei mai importanți indicatori pe care banca îi analizează, și care poate face diferența între un răspuns afirmativ și unul negativ, este gradul de îndatorare. Înțelegerea acestui concept nu este doar un exercițiu financiar, ci cheia care îți poate deschide ușa către un credit ipotecar pentru casa visurilor tale sau către un împrumut de nevoi personale pentru planurile tale. Așadar, hai să vedem ce înseamnă, cum se calculează și, mai ales, cum îl poți optimiza în favoarea ta.

Ce este, mai exact, gradul de îndatorare?

Imaginează-ți venitul tău lunar ca o pizza întreagă. Gradul de îndatorare reprezintă procentul din acea pizza care este deja „promis” altor creditori – rate la alte credite, carduri de credit, leasing etc. Banca Națională a României (BNR) a stabilit niște reguli clare pentru a proteja atât băncile, cât și consumatorii de supra-îndatorare. Astfel, instituțiile financiare trebuie să se asigure că datoriile tale totale, inclusiv noua rată, nu depășesc un anumit prag din venitul tău net lunar.

Conform reglementărilor actuale, acest prag este, în general, de 40% din venitul net lunar. Există și excepții: pentru creditele ipotecare destinate achiziției primei locuințe, gradul maxim de îndatorare poate urca până la 45%. Practic, banca vrea să se asigure că, după ce îți plătești toate datoriile, îți mai rămân suficienți bani pentru cheltuielile zilnice și pentru situații neprevăzute.

Cum se calculează gradul de îndatorare? Un exemplu practic

Formula poate părea complicată, dar logica din spate este simplă. Se adună toate datoriile tale lunare, se împart la totalul veniturilor nete lunare și rezultatul se înmulțește cu 100 pentru a obține un procent. Formula este: (Total Datorii Lunare / Total Venituri Lunare Nete) x 100.

Să luăm un exemplu concret. Oana este analist IT și are un salariu net de 6.000 de lei. Mai are și un apartament închiriat, de pe urma căruia încasează lunar, legal, încă 1.500 de lei. Venitul ei total net este de 7.500 de lei.

În prezent, Oana are următoarele datorii:

  • O rată de 400 de lei pentru un credit de nevoi personale.
  • Un card de credit cu o limită de 10.000 de lei (banca va lua în calcul un procent din această limită, de obicei 5%, adică 500 de lei, indiferent dacă Oana folosește sau nu cardul).
  • Un card de cumpărături cu o rată lunară de 250 de lei.

Totalul datoriilor lunare luate în calcul de bancă este: 400 + 500 + 250 = 1.150 de lei.

Calculul gradului de îndatorare actual al Oanei este: (1.150 lei / 7.500 lei) x 100 = 15,33%.

Acest lucru înseamnă că Oana poate contracta un nou credit a cărui rată lunară, adunată la datoriile existente, să nu depășească 40% din venitul ei, adică 3.000 de lei (40% din 7.500 lei). Astfel, ea mai are disponibilă o sumă de 1.850 de lei (3.000 lei – 1.150 lei) pentru o nouă rată lunară.

Ce venituri și datorii ia banca în calcul?

Pentru o imagine completă, este esențial să știi ce anume este considerat „venit” și ce intră la categoria „datorii” din perspectiva băncii.

Venituri acceptate

Băncile iau în considerare o gamă largă de venituri, cu condiția ca acestea să fie permanente, legale și demonstrabile cu documente.

  • Venituri din salarii: Acestea sunt cele mai comune și includ salariul de bază, bonusuri de performanță anuale (calculate ca medie lunară), tichete de masă și alte sporuri permanente.
  • Venituri din pensii: Pensiile de stat sau private sunt luate în considerare.
  • Venituri din activități independente: Sunt acceptate veniturile obținute de PFA-uri, din profesii liberale (avocați, medici, notari) sau din drepturi de autor.
  • Venituri din chirii: Contractele de închiriere înregistrate la ANAF reprezintă o sursă validă de venit.
  • Dividende: Dividendele încasate în ultimul an fiscal pot fi luate în calcul de unele bănci.

Datorii luate în considerare

Aici pot apărea surprize, deoarece unele obligații financiare pe care poate le ignori sunt atent analizate.

  • Rate la credite existente: Orice credit de nevoi personale, ipotecar sau auto activ va fi inclus în calcul.
  • Carduri de credit: Chiar dacă nu ai datorii pe el, banca va lua în calcul un procent (de obicei 5%) din limita totală a cardului, considerând că o poți folosi oricând.
  • Overdraft (descoperit de cont): Similar cardului de credit, se calculează o datorie lunară ca procent din limita aprobată.
  • Linii de credit și credite revolving: Funcționează pe același principiu ca și cardurile de credit.
  • Leasing operațional sau financiar: Ratele lunare pentru leasing sunt considerate datorii.

Cum îți poți îmbunătăți gradul de îndatorare înainte de a cere un credit?

Dacă gradul tău de îndatorare este prea mare, nu te descuraja. Există soluții concrete prin care îl poți optimiza pentru a-ți crește șansele de a obține finanțarea dorită.

  • Rambursează creditele mici: Dacă ai credite cu sume mici rămase de plată, încearcă să le achiți anticipat. Fiecare rată eliminată îți eliberează „spațiu” în gradul de îndatorare.
  • Redu limitele cardurilor de credit: Ai un card de credit cu o limită de 20.000 de lei pe care nu o folosești niciodată? Mergi la bancă și solicită reducerea limitei la o sumă rezonabilă, de exemplu 5.000 de lei. Acest gest simplu îți poate reduce considerabil datoria lunară calculată de bancă.
  • Refinanțează datoriile: O refinanțare inteligentă poate consolida mai multe credite într-unul singur, cu o rată lunară totală mai mică și o perioadă de rambursare mai lungă, scăzând astfel presiunea pe venitul tău lunar.
  • Crește-ți veniturile declarate: Dacă ai surse de venit suplimentare pe care nu le-ai declarat fiscal (precum chirii sau proiecte freelance), oficializarea lor îți va crește venitul total acceptat de bancă.
  • Aplică împreună cu un co-debitor: Dacă veniturile tale nu sunt suficiente, aplicarea pentru un credit împreună cu partenerul de viață sau un membru al familiei poate crește semnificativ venitul total al gospodăriei și, implicit, suma pe care o puteți împrumuta.

Așadar, gradul de îndatorare nu este un inamic, ci mai degrabă o busolă financiară. Înțelegându-l și gestionându-l corect, nu doar că îți maximizezi șansele de a obține un credit, dar îți asiguri și un viitor financiar echilibrat, ferit de riscul supra-îndatorării. O planificare atentă și câteva ajustări strategice te pot aduce mult mai aproape de obiectivele tale.

Informațiile prezentate în acest articol au un caracter general și informativ și nu constituie o recomandare sau consultanță financiară. Pentru a primi o ofertă personalizată și sfaturi adaptate situației tale specifice, este recomandat să consulți un consultant financiar sau un specialist bancar.